"Fiecare pas spre tine însuți e un pas spre Univers și fiecare pas spre Univers e un pas spre tine însuți.
Dar armonia se naște când cunoașterea de sine și cunoașterea Universului merg mână în mână într-o simetrie perfectă."©
Se afișează postările cu eticheta moarte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta moarte. Afișați toate postările

duminică, 15 decembrie 2019

Cum m-am împăcat cu realitatea (+ recomandare film)

Cea mai prețioasă realizare a unui om este împăcarea cu realitatea. Cu toate furtunile și incertitudinile ei. Cu toate întrebările ale căror răspunsuri îi ține aprinsă curiozitatea și îl împinge uneori în căutare până la obsesie (mă refer la întrebările fundamentale: "Cine suntem?", "De unde venim?", "Ce sens are viața?" și "Ce se întâmplă după moarte?")

Odată ce am realizat faptul că orice răspuns conține doar o perspectivă, că sunt miliarde de perspective și că unele răspunsuri nu le vom afla niciodată, din acel moment, lucrurile au început să se liniștească.

Asta nu înseamnă că am devenit indiferentă, resemnată sau că nu mai am reacții și pulsiuni de nici un fel în fața provocărilor cotidiene. Ci că le-am redus radical și le simt ca fiind parte din normalitate, din "a fi viu". Din pachetul pe care scrie Viață.

Iar când aceste reacții apar, le modelez rapid cu ajutorul conștienței. Adică: mi-amintesc rapid că reacția mea la ceea ce se întâmplă depinde doar de mine, nu de ceilalți, nici de ceva exterior. Concret: pot alege să mă frustrez fără să rezolv nimic dar producând în creier niște reacții cu rezultate toxice pentru organism. Sau: pot să țin la sănătatea mea și să accept că unele lucruri se întâmplă fix așa cum vor ele, nu cum vreau eu. Iar acum m-am obișnuit să aleg varianta a doua.

Am cunoscut oameni care au reușit să-și oprească reacțiile și suferința evitând emoțiile negative, sugrumându-le pur și simplu, negându-le și/sau evitând să se uite în locul în care acestea au apărut. Încetul cu încetul au reușit să ajungă la această "performanță", dar fără să vrea, simultan și-au anulat și partea aceea capabilă să simtă bucuria. Așa că trăiesc dar fără să se simtă vii.

Mă bucur că n-am rămas blocată în perioada-n care și eu credeam că a fi detașat înseamnă să devenim un fel de roboți insensibili. Și mă mai bucur pentru faptul că am înțeles că fără a accepta viața fix așa cum e, nu putem simți bucuria și nu putem prețui unicitatea și minunea fiecărei clipe în care suntem VII.

Acum, privind în urmă, mi-am dat seama că acest rezultat (pe care mulți spun că și-l doresc) depinde exclusiv de capacitatea omului de a accepta câteva chestii științifice legate de funcționarea speciei noastre și de natura realității (link) și câteva despre adevărata noastră natură (link). Nimic complicat.

Există și oameni care nu doar că s-au împăcat cu realitatea ci s-au și împrietenit cu ea. Da, e un pic mai mult :)). Oameni pe fața cărora simplitatea, împăcarea și bucuria radiază așa cum nu poți descrie în cuvinte. Și nu știu cum se potrivește.., că de fiecare dată când întâlnesc un astfel de om, alături de cele trei caracteristici există întotdeauna și simțul umorului. Atât de prețios...

Un astfel de om este Emily Levine - actriță și autor de texte umoristice. Evident, n-o cunosc personal. Însă după ce am ascultat și simțit discursul ei TED, mi-a fost clar că este unul dintre acei Oameni pe care i-am descris mai sus. O spune într-un mod atât de frumos și de simplu: "Viața este un dar extraordinar, îl îmbogățești cât de mult poți, apoi îl dai înapoi". Vă invit la o porție minunată de inspirație pe care Emily ne-a oferit-o cu generozitate înainte de a pleca..


INVITAȚIE:
✅ Dacă ești un fan al dezvoltării personale și vrei să-ți transformi pasiunea într-o carieră în domeniu sau pur și simplu îți dorești să-ți faci ție viața mai frumoasă, hai la cursul de Consilier pentru Dezvoltare Personală! Când: 6, 7, 8 octombrie. Pentru reducerea lunii octombrie, beneficii, program și alte detalii ➜ click AICI-LINK. Vei putea participa online pe Zoom din confortul casei tale. La final vei primi un certificat recunoscut în UE, un suport de curs consistent* gratuit și un pachet generos de tehnici de lucru, exemple concrete, studii de caz utile, fișe de lucru/exerciții. Te aștept cu drag și bucurie 💗.
***
Filmul pe care-l recomand astăzi ne poartă într-o călătorie plină de căldură și candoare dar și de alte lucruri pe care le conține.. viața. E asemeni unui puzzle pe care-l poți înțelege și de care te poți bucura abia după ce ai pus ultima piesă

Este un pic bulversant prin gradul de imprevizibil pe care-l conține și prin modul în care ne poartă în poveste. Dar sper din toată inima să aveți răbdare cu el pentru a-i primi darul de inspirație și înțelepciune. Se numește "Life itself" (care a fost tradus drept "Asta-i viața") și-l puteți urmări cumpărând dvd-ul sau online mai jos unde l-am pescuit de pe net, vizionare plăcută.. (*Reamintesc persoanelor care primesc newsletter-ul automat de la Blogspot că pentru a viziona materialele video e nevoie să intre pe site/blog cu click pe titlul articolului.)



Cărți recomandate:
- "Nimic nu se schimbă până când tu nu te schimbi" -Mike Robbins- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Puterea aprecierii" -Mike Robbins- comandă online aici-link;
- "Schimbând gândirea, îți schimbi viața" -Brian Tracy- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Învățături care schimbă vieți" -Marilee Adams- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Cum să-ți reinventezi viața" -Jeffrey E. Young, Janet S. Klosko- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Înghite Platon, nu Prozac!" -Lou Marinoff- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Întrebări fundamentale. Filosofia îți poate schimba viața" -Lou Marinoff- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Cum să obții ceea ce vrei și să vrei ceea ce ai" -John Gray- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Noua ta viață începe când înțelegi că nu ai decât una" (*roman fain) -Raphaelle Giordano- comandă online aici-link.
***
Dacă ai ajuns pentru prima oară aici, îți urez bun venit! Este o pagină cu materiale care ne ajută să devenim mai buni și mai conștienți în alegerile noastre. Poți alege mai ușor un subiect cu ajutorul cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept,
cu drag  💗


vineri, 9 august 2019

O călătorie spre conștiență (exercițiu + recomandare film)

Trăim negând realitatea. Trăim orbecăind prin viață, fără să dăm nici o atenție clipelor vieții noastre. Trecem pe lângă ele aiurea fără să ne pese prea mult cum le investim. Repetăm experiențe la nesfârșit fără să-nvățăm nimic din ele. Cu foarte puține excepții, facem asta tot timpul.

Spun asta deoarece trăim negând cele mai naturale lucruri specifice vieții umane. Cum ar fi efemeritatea noastră. Fragilitatea.

De aici pornesc toate dramele noastre. Toate suferințele. De aceea, când se întâmplă câte-un eveniment care ne scoate din acest somn al conștiinței percepem asta ca pe o tragedie.

De exemplu, dacă cineva ne-ar întreba dacă iubim viața, am răspunde fără să ne gândim "Desigur, ce întrebare-i asta?".

Dar aproape toate acțiunile noastre demonstrează contrariul. Ne autosabotăm, trăim fără respect de sine și/sau croindu-ne acțiunile după "ce-o să zică lumea?", ne victimizăm și atunci când nu avem motive, îi rănim pe cei dragi exact acolo unde știm sigur că-i doare, trecem peste orice principiu moral doar ca s-avem dreptate, nu ne "coborâm" orgoliul până într-atât încât să-i iertăm pe cei ce ne-au greșit, căutăm orice motiv/situație care să ne facă să ne simțim superiori celorlalți sau cel puțin speciali,....

Trăim ca și cum am fi veșnici. Ca și cum tot Universul ne-ar fi dator doar pentru faptul că ne-am născut. Chiar și atunci când ne considerăm "evoluați", continuăm să rămânem prizonierii acestei atitudini automate.

Dacă eu aș fi citit textul de mai sus acum 6-7 ani, m-aș fi simțit jignită. "Adică cum? Eu? Eu nu fac chestii de genul. Eu sunt mereu conștientă de orice. Eu fac și dreg chestii conștiente." Am fost o arogantă în acest sens.

Mi-am imaginat că e ușor să schimbi atitudini, că ce mare lucru să fii conștient.. Abia în timp mi-am dat seama cât de fragili suntem și în acest sens. Și cât de puternic e obiceiul de a lua toate lucrurile de-a gata, de a considera că ni se cuvin de la sine, inclusiv Viața. Abia în timp am aflat că a fi conștient nu e starea pe care o căpătăm când deschidem ochii dimineața ci are multe alte "straturi" și profunzimi

Abia în timp mi-am dat seama că a trăi cu asumare, demnitate și conștiență fiecare clipă necesită un efort de fiecare zi, zi după zi, și o cultivare perseverentă a noii atitudini cu o răbdare și o voință pe care e greu să le găsim mereu. Plus un timp dedicat și atenție pe care nu toți sunt dispuși să le investească. Decât dacă acest lucru ar deveni o chestiune de viață și de moarte.

M-am gândit să transform filmul pe care-l recomand astăzi într-un exercițiu. Sper să fii dispus/ă să-l faci.

Nu e un film oarecare. Nici măcar nu e un film în sensul clasic al cuvântului, ci un material video filmat fără machiaj (la propriu și la figurat). E povestea adevărată a unui om. O parte din călătoria lui. De fapt, cea mai importantă parte.

Din acest motiv îl consider un material sacru. La fel de sacru cum e și viața ta, a mea, a tuturor. Chiar dacă mare parte din viața noastră nu suntem conștienți de asta.

De aceea propun să calci cu grijă, cu răbdare, cu conștiență, așa cum pășești într-un loc sacru.

E un film de văzut singur/ă dacă vrei să parcurgi exercițiul. Fără telefon, fără nici un zgomot care să te distragă și fără alte întreruperi. Să te așezi cât mai comod, să respiri profund și conștient pe tot parcursul acestuia. Să fii atent/ă la emoțiile pe care le simți dar și la senzațiile din corp. Și să pătrunzi în film ca într-o explorare a unui teritoriu necunoscut.

Dacă ți-aș spune titlul, ai căuta probabil informații pe net și exercițiul n-ar mai avea nici un efect, așa că te rog să ai încredere că prețuiesc timpul tău fix cât îl prețuiesc pe al meu și nu l-aș irosi în zadar. Promit că vizionarea acestui film în condițiile de mai sus este un demers terapeutic.

Pășește cu grijă, cu răbdare și conștiență, călătorie lină.. (*reamintesc persoanelor care primesc articolul prin intermediul newsletter-ului automat blogger că pentru a viziona materialele video trebuie să intre pe blog dând click pe titlul articolului din newsletter.)


* Dacă ai nevoie de sprijin/ghidare în procesul de transformare sau clarificări care să te-ajute în călătoria spre straturile profunde ale conștienței - îți pot fi alături. Mă poți contacta pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.

INVITAȚIE:
✅ Dacă ești un fan al dezvoltării personale și vrei să-ți transformi pasiunea într-o carieră în domeniu, hai la cursul de Consilier pentru Dezvoltare Personală! Când: 20, 21, 22 ianuarie. Pentru reducerea lunii ianuarie, beneficii, program și detalii click AICI-LINK. Vei putea participa online pe Zoom din confortul casei tale. La final vei primi un certificat recunoscut în UE, un suport de curs consistent* și un pachet consistent de tehnici de lucru, exemple concrete, studii de caz utile, fișe de lucru/exerciții. Te aștept cu drag și bucurie 💗.
***
Alte materiale conectate cu subiectul:
- Până la urmă, cât de conștienți putem fi? și
- Cum ne ridicăm nivelul de conștiență.

Cărți pe care le recomand deoarece prin aplicare au efect garantat:
- "Experiența conștientizării" -Ovidiu Brazdău- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Trezirea din somnul conștiinței" -Steve Taylor- comandă online aici-link;
- "Miracolul conștientizării" -Thich Nhat Hanh- comandă online aici-link;
- "Ești Aici" -Thich Nhat Hanh- comandă online aici-link;
- "Conştientizarea. Cheia pentru a trăi în armonie" -Osho- comandă online aici-link;
- "Fii aici, acum" -Ram Dass- comandă online aici-link;
- "Sunt aici acum" -The Mindfulness Project- comandă online aici-link;
- "Mindfulness pentru începători" -Jon Kabat-Zinn- comandă online aici-link;
- "Mindfulness zi de zi" -Jon Kabat-Zinn- comandă online aici-link;
- "Mindfulness pe înţelesul tuturor" -Bhante Henepola Gunaratana- comandă online aici-link.
***
Dacă ai ajuns pentru prima oară aici, îți urez bun venit! Articolele pe care le vei găsi aici cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și bucurie și inspirație pentru suflet. Poți găsi subiecte care îți plac cu ajutorul listei cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept,
cu drag 💗


duminică, 4 septembrie 2016

Mai puține regrete, mai multă bucurie (+ recomandare film)

Un loc important între gândurile care ne consumă energia îl ocupă regretele. Regretăm diverse, dar în principal lucruri despre care știm ne-ar fi adus împlinire și bucurie dar pe care nu le-am făcut din neglijență sau de teama că vom fi judecați, că ne vor părăsi prietenii sau din alte frici înrudite. "Dacă aș fi făcut cutare lucru", "dacă m-aș fi comportat altfel" sau "dacă aș fi avut curajul să merg în direcția X" - sunt gânduri care estompează importanta prezență în momentul acum (uneori cu grave consecințe) și blochează pur și simplu bucuria de a trăi.

Mărturisesc că de câțiva ani mă antrenez pentru a trăi o viață fără regrete. Și chiar am obținut rezultate 😁 Poate nu m-aș fi concentrat în direcția asta și nu aș fi investit atâta energie dacă nu mi-aș fi dat seamă că Irvin Yalom chiar are dreptate când spune că: "Doar înțelegând cu adevărat condiția umană – finitudinea noastră, timpul scurt pe care-l avem de petrecut în lumină – vom ajunge nu numai să savurăm bogăția fiecărui moment și simpla plăcere de A EXISTA, dar și să avem mai multă compasiune față de noi înșine și față de toate celelalte ființe umane."

Este simplu de prevăzut că eliminarea regretelor lasă mai mult "loc" bucuriei. Și cred că este evident că, oricât am spera să ne facă alții treaba, nimeni altcineva nu poate lucra în locul nostru în acest sens 😁. Ce mi se pare minunat este că alții au parcurs înaintea noastră tot felul de drumuri, și ne oferă o mulțime de concluzii pe care le putem folosi în avantajul nostru - de-a gata.

Mă refer aici la faptul cu există statistici de tot felul, chiar și unele care arată ce regretă oamenii la finalul vieții. În acest sens, iată în scurtul discurs de mai jos 3 regrete pe care le putem evita - culese de Matthew O'Reilly.. 


! Dacă îți dorești să aduci mai multă bucurie în viața ta sau ai nevoie de susținere sau ghidare în transformarea interioară - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.
***
Invitație: Hai în tabără, vino să regăsim Bucuria de A FI. În perioada 22-26 august - te invit într-un loc de basm, într-o atmosferă de la suflet la suflet, "de vară", să discutăm relaxat despre transformarea interioară autentică, viața în simplitate și bucurie și cum ajungem să facem pace cu noi înșine și cu lumea. Am pregătit o mulțime de instrumente utile, exerciții de conștientizare dar vor fi și seri de povești și multe surprize. Găsești toate detaliile AICI-LINK.
***
Filmul pe care-l dau mai departe astăzi are legătură cu subiectul de mai sus și este unul profund terapeutic. Cel puțin așa a fost pentru mine. Se numește "One week" ("O săptămână") și ne oferă posibilitatea unei călătorii în căutarea sensului vieții, călătorie pe care o putem face privind viața prin ochii eroului principal (interpretat într-un mod aparte de Joshua Jackson). Sper să vă aducă măcar ceea ce mi-a adus și mie.. Îl puteți viziona online aici-link
***
Cărți recomandate:
- "Privind soarele în față" -Irvin Yalom- comandă online aici-link;
- "Supă de pui pentru suflet îndoliat" -Jack Canfield, Mark Victor Hansen- comandă online aici-link;
- "Trăiește periculos" -Osho- comandă online aici-link;
- "Călătoria interioară" -Osho- comandă online aici-link;
- "Despre moarte și a muri" -Elisabeth Kübler-Ross- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept,
cu drag 💗

duminică, 15 mai 2016

Când Viața ți se schimbă într-o secundă (+ recomandare film)

Obișnuim să trăim ca și cum am trăi pentru totdeauna. Uităm că suntem foarte fragili și că suntem aici pe o perioadă necunoscută. Uităm că fiecare moment e unic și prețios și pierdem mult timp vorbind despre mulțimea de nemulțumiri pe care le avem. Unele lucruri le neglijăm, altele le amânăm la nesfârșit, iar despre altele ne mințim frumos pe noi înșine spunând că nu sunt chiar așa importante.

Până într-o zi. O zi în care se întâmplă ceva neprevăzut, ceva ce ne scoate de pe "șinele" trăitului pe pilot automat.
Într-o astfel de zi toată scara de valori se dărâmă brusc spulberată de noua realitate. Ne vin în minte gânduri cum că ar fi trebuit să iubim mai mult viața și să o fi trăit altfel, să ne fi îngrijorat mai puțin și să ne fi bucurat mai mult, să fi prețuit alte lucruri decât cele pe care le-am prețuit. Pozele cu citate de acest gen abundă peste tot, dar, în afară de like și share, nu le ia nimeni în seamă cu adevărat.


În mod paradoxal, gândurile de care fug majoritatea oamenilor - acelea privind efemeritatea noastră - sunt cele care ne aduc în punctul de a prețui și de a trăi în mod conștient, cu recunoștință, fiecare moment al Vieții.

Dintre toate "rețetele" pe care le știu pentru a reveni în momentul prezent atunci când gândurile tind să-mi zboare aiurea, gândul că există potențialul unui accident, al unei boli, al morții, în fiecare moment este cel care mă "trezește" și mă aduce aproape instantaneu în punctul conștienței și recunoștinței. Acest gând este cel care-mi oferă rapid perspectiva din care pot privi lucrurile în cel mai amplu și conștient mod.

Acest dar de a trezi omul din iluzie și din obișnuința de a trăi pe pilot automat o au și poveștile impresionante de viață ale celorlalți. Deși "efectul" acestora nu durează în timp ca atunci când noi suntem eroii principali ai poveștii, consider că acestea sunt utile celor dispuși să învețe din ele. De aceea dau astăzi mai departe povestea de viață a Ramonei Pierson - un om care și-a construit o carieră în aviație, neuropsihologie și dezvoltare de software și pe care a încununat-o printr-un master în educație. Vă invit să-i ascultați povestea tulburătoare..


Dacă vrei să afli care sunt lucrurile care te împiedică să te bucuri și să simți adevăratul gust al vieții și ce metode există pentru a regăsi bucuria fiecărei clipe pe care o trăim, te aștept cu drag la seminarul Trusa esențială pentru o viață FERICITĂ pe care l-am construit special în acest sens. Darurile pe care le oferă seminarul, detaliile organizatorice, programul și formularul de înscriere se găsesc pe pagina evenimentului AICI-link. Te asigur că în cadrul acestuia vei găsi răspunsuri la principalele "de ce"-uri și verigile lipsă pe care le aștepți demult și vei trăi o experiență transformatoare și vindecătoare alături de oameni curajoși care au decis să-și transforme viața. Împreună e întotdeauna mai ușor..💗


Filmul pe care-l recomand astăzi este unul care vorbește despre magia conectării umane într-un mod special, neașteptat. Este ca o privire prin gaura cheii a ceea ce ar putea fi dacă am fi deplin conștienți și am simți acea interconectare despre care vorbesc atât tradițiile cât și fizica cuantică. Dar nu, filmul n-are nici o legătură cu fizica 😁 Și evident, nu e doar atât, de aceea sper să vă placă. Se numește "În ochii tăi" și poate fi vizionat online mai jos sau aici-link


Articole conectate aici-link și aici-link. Povești de viață impresionante se mai găsesc aici-link și aici-link.

Recomand și câteva cărți care oferă multiple perspective asupra vieții și tot atâtea motive de a o iubi:
- "Viața nu e mereu roz" -Mel Robbins- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Jurnal 2003-2009" -Oana Pellea- comandă online aici-link;
- "Prezența. Arta păcii și a fericirii" (vol.I+vol.II) -Rupert Spira- comandă online aici-link;
- "Iubirea care vindecă" -Gigi Ghinea- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Ideea centrală a acestei pagini este Dezvoltarea Personală Integrală așa cum am definit-o aici-link. Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând listele "Articole recomandate", cuvintele cheie și căsuța "caută" din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗

joi, 9 aprilie 2015

Despre Darul Vieții și.. normalitate

Pentru că experiențele vieții ne modelează în mod diferit pe fiecare, fiecare cuvânt, oricât de simplu, creează în noi reverberații mentale și emoționale diferite.

Dintre toate câte există, cuvintele "normal" și "normalitate" au, probabil, atâtea sensuri câți oameni există. În DEX: NORMÁL, -Ă, normali, -e, adj. - "Care este așa cum trebuie să fie, potrivit cu starea firească, obișnuit, firesc, natural." Dar ce este firesc pentru un om poate fi nefiresc pentru un altul, iar de aici rezultă în cascadă o mulțime de înțelegeri și percepții diferite.

Am început astfel deoarece doresc să vă împărtășesc astăzi câteva gânduri despre un subiect foarte delicat și incomod pentru cei mai mulți oameni – moartea. E greu de scris un articol care inspiră normalitate despre un subiect care în cultura noastră inspiră teamă (aproape) tuturor și prin urmare creează respingere sau în cel mai "bun" caz întristează. În plus, găsindu-l aici, pe un blog de dezvoltare personală, s-ar putea naște întrebări precum: "Ce ar putea căuta un articol despre moarte într-un loc care ar trebui să inspire încredere în viață și în creșterea noastră?", "Cum ar putea un astfel de text să inspire?"

Și totuși.., moartea este singura certitudine a vieții. E cel mai... "normal" lucru care se întâmplă în această realitate. Iar dintr-un anume punct de vedere, a privi în față realitatea așa cum este ea e cel mai bun punct de plecare în antrenarea pentru adaptare, flexibilitate și creștere personală, pentru a deveni conștienți în cel mai profund sens al cuvântului.

Noi, oamenii, fugim de lucrurile triste, dureroase, dar uităm că tocmai acestea pun în evidență prin contrast lucrurile bune, bucuria și tot ce este cu adevărat valoros și ne dorim în viață. De aceea uneori simt discriminarea pe care o facem între "bine" și "rău" ca pe o nedreptate, ca pe ceva ce simt să îndrept, să apropii de câte ori vorbesc despre asta, pentru a ușura celor care citesc înțelegerea dualității, acceptarea acesteia ca necesitate a învățării și trecerea dincolo de ea.

Și ce altceva decât moartea ne-ar putea face să prețuim mai mult Viața și Darurile ei..?
***
S-au împlinit trei săptămâni și două zile de când mama mea a plecat din această lume.
A fost și va rămâne omul de la care am primit cele mai multe daruri alături de Darul Vieții, de la care am învățat cele mai multe lucruri. Desigur, nu am fost conștientă de toate aceste daruri în timpul copilăriei, în adolescență și destulă vreme după. Și asta s-a întâmplat deoarece nu gândeam ca acum și nu cunoșteam importanța analizei experiențelor de viață în cadrul contextului împreună cu conexiunile dintre ele.

A fost un om care a iubit viața și a știut să o prețuiască, nu pentru că a citit asta în cărți ci deoarece i se părea ceva normal. Deși a fost retrasă de la școală înainte de a termina gimnaziul, pentru a-l crește pe fratele mai mic, cărțile i-au rămas prieteni dragi pentru toată viața. Iubea literatura dar și istoria, era pasionată de cărțile care conțineau descrieri amănunțite ale modului de viață în diverse etape ale dezvoltării omenirii.

A fost pasionată de croitorie încă de la vârsta de șapte-opt ani când și-a confecționat singură o păpușă de cârpă, nu pentru a se juca, ci pentru a avea cui să-i coase diverse hăinuțe. A transformat apoi pasiunea în meserie păstrând intactă bucuria de-a lungul întregii vieții. Mi-amintesc cum îi străluceau ochii de fiecare dată când termina câte o rochie a unei cliente, vreo perdeluță sau alte lucrușoare pentru casă și le strângea la piept pe fiecare de parcă acestea ar fi fost ființe cărora ea le-a dat viață. Într-un fel, așa și era. La ea am observat pentru prima dată acea strălucire chiar dacă în copilărie nu știam de unde vine. Pentru că a învățat și s-a perfecționat singură în tainele acestei meserii, nu a avut certificate sau diplome care să "ateste" priceperea ei, astfel încât a lucrat doar de acasă. Asta mi-a permis să fiu martora reacțiilor clientelor care erau uimite cum de le găsea fiecăreia modelul potrivit astfel încât să le avantajeze indiferent de măsurile pe care le purtau.

A iubit foarte mult florile și toate plantele, pământul și toate animalele. Cu fiecare floare pe care o planta avea o relație de suflet, comunica într-un fel anume și nu era de mirare că acestea creșteau cu drag, făcându-i parcă fiecare câte un dar special. Nu mai povestesc de modul în care comunica cu pisicile pe care le avem sau cu cățelușa care a făcut parte din familie pentru o perioadă.

Deși nu a fost scutită de provocările vieții, nu-i plăcea să se plângă de nimic. Oricât de greu i-ar fi fost, știa cumva că poate să răzbată, că are puterea de a depăși obstacolele, iar asta se citea mereu pe chipul ei.

Nu-i plăcea să vorbească despre iubire. Dar tot ceea ce făcea erau dovezi de iubire, pentru mine, pentru tatăl meu, pentru viață și Univers, iar faptele, considera ea, sunt mai importante decât a vorbi despre asta. Mi-amintesc cum la un moment dat luase de pe biroul meu una dintre cărțile lui Paul Ferrini (link), iar după câteva zile mi-a spus că-i ciudat că se scriu acum atâtea cărți despre "lucruri atât de...normale, pe care oamenii le știu de când lumea.." Am zâmbit la gândul că oamenii din zilele noastre nu prea le mai știu și/sau nu le mai consideră atât de.. "normale".

Prin prisma modului în care vedea lucrurile, considera că a avut o viață frumoasă și împlinită. Spunea că provocările sunt lucruri normale într-o viață de om și sunt de fapt experiențele prin care ne șlefuim și devenim mai puternici, mai autentici și mai aproape de ceea ce ar trebui să fim.

Așa se face că nu a speriat-o accidentul de motocicletă avut împreună cu tatăl meu (înainte ca eu să apar), nici când ne-am intoxicat toți trei cu oxid de carbon de la o sobă (când eu eram în clasa a 9-a), nici când a luat foc casa în care locuiam (când eram în clasa a 12-a), nici în momentul când i s-au făcut intervențiile chirurgicale,... Mi-amintesc că atunci când a fost internată pentru aceste intervenții, doamnele din salon mi-au spus că le-a molipsit cu optimismul, încrederea și felul ei de a iubi viața și că sigur o să-i simtă lipsa.

Nu a intrat în panică nici la începutul lui noiembrie (2014) când a aflat diagnosticul de cancer pulmonar. Doar a remarcat ciudățenia faptului că era tipul de cancer pe care îl fac fumătorii cu vechime de peste 25-30 de ani, iar ea nu fumase niciodată și nu stătuse niciodată în fum de țigară. Pentru mine diagnosticul a fost încă o confirmare a faptului că bolile au alte cauze decât cele care le susțin doctorii, iar despre asta am scris de multe ori aici pe blog. A refuzat chimioterapia deoarece aflase că nu are efect în cazul respectivului tip de celule. A urmat tratamentele naturiste pe care le știam din materialele studiate (un documentar este aici-link).

Alături de Darul Vieții, mama mi-a făcut o mulțime de daruri. Ultimul dintre Marile Daruri (cronologic vorbind) a fost faptul că mi-a oferit încrederea ei și m-a susținut moral și financiar (alături de tatăl meu) când am renunțat la activitatea din sistemul de învățământ și la o potențială carieră în cercetare pentru a mă dedica total dezvoltării personale. Chiar dacă toți cei apropiați, colegii și toți cei pe care-i cunoșteam spuneau că asta e o nebunie. A fost un proces de studiu intens și transformare (în care nu am făcut nimic altceva) care a durat ceva mai mult de doi ani, proces care nu ar fi fost posibil fără susținerea ei și a tatălui meu. Evident, nici ceea ce există acum pe acest blog nu ar fi existat.

La începutul lunii martie mi-a spus că nu mai dorește să continue nici un tratament. Nu avea dureri, dar insuficiența respiratorie atinsese un grad care a determinat-o să ia această decizie. A spus că orice viață se termină cumva, la un moment dat, și că este mulțumită și împăcată cu viața pe care a avut-o, atât cât a fost. În unele din nopțile următoare o auzeam cum se ruga lui Dumnezeu să o ia la el. Ne-a spus în mai multe rânduri să nu plângem la plecarea ei deoarece moartea este o eliberare. Am anulat seminariile pe care le programasem în martie și am renunțat la activitatea online pentru a petrece alături de ea tot timpul prețios care a mai rămas.

Pe 17 martie după amiază ne-a rugat să o ajutăm să meargă afară să vadă brândușele (îi spusesem că au înflorit). I-am îndeplinit dorința, însă fără să știm că e ultima. Nu am să uit zâmbetul ei și bucuria care i se citea pe chip când am deschis ușa și a zărit floricelele. În următorul moment... a plecat păstrând acel zâmbet.

În timpul care a trecut de atunci, mi-am oferit timp să observ, să mă observ, să gust și să simt viața așa cum este ea acum, să simt ce îmi transmite mama, de "dincolo". De asemenea, i-am fost alături tatălui meu care se adaptează plecării mamei în felul lui, după mai mult de jumătate de secol de conviețuire. Zi după zi am ascultat.. liniștea. Pentru că e liniște și pace în tot ceea ce vine de la ea, de "dincolo". O simt peste tot, în flori, în lucruri, în toate "amprentele" pe care le-a lăsat.

Recunoștință eternă, mamă \\♥link♥//, pentru toate valorile ale căror semințe le-ai răsădit și le-ai crescut în mine, pentru Simplitate, Responsabilitate, Asumare, Demnitate, Autenticitate, Verticalitate și multe altele pe care le iubesc acum atât de mult. Simt cum au crescut frumos și le voi crește în continuare. Drum lin către eternitate..
*
*     *
Dacă oamenii ar avea răbdare să asculte și să simtă, nu ar mai plânge plecarea celor dragi și nu le-ar mai fi teamă pentru că ar știi că ei rămân mereu în inimile noastre și, sub o altă formă, în eterna conștiință, esența a tot ceea ce este. În plus, ar înțelege că plecarea noastră (chiar dacă poate lua forme neașteptate) face parte din.. normalitate, oricare ar fi credințele noastre privind natura lumii de "dincolo". Efemeritatea noastră nu ar trebui să ne producă dezamăgire, nu ar trebui să ne întristeze (link), ci doar să ne reamintească valoarea reală a Darului Vieții și necesitatea investirii timpului și energiei într-un mod cât mai conștient și asumat. De aceea am considerat că această mărturisire de suflet își are rostul aici, pe un blog de dezvoltare personală integrală (link).
*
Dacă ați citit până aici, înseamnă că ați fost curajoși și vă felicit. Chiar dacă poate a fost un pic tulburătoare incursiunea în povestea de mai sus, vă asigur că pe termen lung o astfel de "răscolire" face bine. Închei cu un scurt discurs rostit de Marc Mero (fost campion WCW si WWE Wrestling) – discurs care sper să vă meargă la suflet..


*** Important: Având în vedere mărturisirea de suflet conținută în interiorul acestui articol, veți înțelege de ce vă rog să nu comentați în nici un fel aceste gânduri, nici aici, nici pe facebook. Consider tăcerea cel mai delicat și potrivit gând pentru cazul de față, limbajul inimii se transmite oricum, într-un alt fel, unul care nu necesită cuvinte...Am vrut să închid din setări comentariile, dar am încredere că veți respecta această rugăminte.
***
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Ideea centrală a acestei pagini este Dezvoltarea Personală Integrală pe care am definit-o aici-link. Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând listele "Articole recomandate", cuvintele cheie și căsuța "caută" din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


miercuri, 4 februarie 2015

Mărturii din lumea de dincolo de moarte

Fie că sunt conștienți sau nu, credințele noastre ne modelează fiecare gest și fiecare pas din viața cotidiană. Dintre acestea, credința "ultimă", anume felul în care ne raportăm la moarte și la lumea/lumile de dincolo, își pune amprenta pe întreaga atitudine pe care o avem față de viață și tot ce ține de aceasta.

De exemplu, dacă am crede într-adevăr că moartea este o trecere către o lume "transparentă" nu am mai consuma inutil energia pentru construirea unor imagini de sine, nu am mai minți sau "învălui" (a se citi "persuadá" 😁) pe nimeni, nu ne-am mai strădui să avem dreptate în susținerea diverselor puncte de vedere, etc., pentru că ne-am da seama cât de iluzorii și fără sens sunt aceste preocupări.

Desigur, consecințele credințelor noastre cu privire la lumea de dincolo de această realitate sunt foarte multe, însă chiar dacă cineva ar scrie scrie mii de pagini despre asta, cele mai importante conexiuni rămân acelea făcute de fiecare om în parte pentru el însuși, pas cu pas.

Deoarece am fost întrebată de multe ori cum cred că arată lumea de dincolo de această realitate, voi răspunde aici pe scurt: cred că lucrurile depășesc cu mult puterea noastră înțelegere și chiar de imaginație. Cred că tot ceea ce credem și ne imaginăm (orice "culori" ar avea "tablourile" din mintea noastră) acestea există în abundența acestui Multivers mai viu decât ne-am putea imagina vreodată (cu mintea de aici) și în această abundență de potențiale fiecare om "pleacă" într-un univers care arată conform credințelor lui.

De aceea există mărturii atât de diferite ale celor care s-au "întors" din moarte clinică sau alte experiențe asemănătoare. Mai cred că pe măsură ce vom învăța să ne deschidem fără teamă către a cunoaște necunoscutul acesta se va modela și ne va "vorbi" astfel încât să-l înțelegem din ce în ce mai mult (oricum, asta se întâmplă tot timpul, chiar și în acest moment 😁). Mai cred că totul este posibil - despre asta am povestit aici-link.

Mărturiile celor care s-au întors din moarte clinică continuă să confirme sau să distrugă credințe chiar dacă "zugrăvesc" doar mici fragmente din lumile de dincolo. Sunt povești fascinante pentru mintea oricărui curios. Din acest motiv am considerat important să dau astăzi mai departe o altă emisiune în care domnul Daniel Roxin îl are ca invitat pe domnul prof.univ.dr. Dumitru Constantin Dulcan - doctor în neurologie și psihiatrie, membru în Academia Americană de Neurologie, Societatea Internațională de Cercetare a Creierului, Federația Internațională de Neurologie, Societatea medicilor Scriitori și publiciști din România. Vizionare plăcută..


Articole conectate: aici-link, aici-link, aici-link, aici-link și aici-link. Trei documentare importante pe această temă se găsesc aici-link, aici-link și aici-link. Un film tulburător pe care l-am recomandat mai demult - aici-link.
Cărțile domnului prof.univ.dr. Dumitru Constantin Dulcan pot fi achiziționate online (transport gratuit oriunde în țară):
- "Inteligența materiei" - comandă online aici-link;
- "În căutarea sensului pierdut" (ambele volume) - comandă online aici-link;
- "Mintea de dincolo" - comandă online aici-link;
- "Somnul rațiunii" (2014) - comandă online aici-link.
În plus, recomand trei cărți ale autorilor amintiți de domnul prof. Dulcan în emisiune:
- "Viață după viață" -Raymond A. Moody- comandă online aici-link;
- "Călătorii îndepărtate" -Robert A. Monroe- comandă online aici-link;
- "Călătoria supremă" -Robert A. Monroe- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Ideea centrală a acestei pagini este Dezvoltarea Personală Integrală pe care am definit-o aici-link. Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând listele "Articole recomandate", cuvintele cheie și căsuța "caută" din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


marți, 16 decembrie 2014

Despre proiectul care a schimbat peste 13.000 de vieți și despre compasiune

"Când în viață totul îți merge bine, e ușor să crezi că toate se întâmplă cu un motiv. E ușor să ai credință. Dar când lucrurile încep să meargă rău, devine foarte greu să păstrezi credința, îți vine greu să nu te întrebi din ce cauză se întâmplă toate necazurile." - Allie - Taken [2002]

Într-adevăr, e ușor să fim încrezători și să avem credință când totul merge bine. Însă odată cu înrăutățirea situației credințele noastre încep să se zguduie una câte una, prioritățile se schimbă încetul cu încetul sau, uneori, brusc. De aceea aș duce mai departe ideea de mai sus: când lucrurile se agravează, când cineva drag sau chiar noi suntem pe ultima sută de metri (a vieții), credințele se zguduie din temelii iar prioritățile se schimbă radical.

De obicei spunem că viața ne-a luat prin surprindere, însă dacă am fi foarte sinceri, măcar cu noi înșine, am recunoaște că viața ne-a dat diverse semne pe lângă care am trecut nepăsători spunând în gând fraza atât de întâlnită încât a devenit clișeu: "nu cred că mie nu mi se poate întâmpla".

Știați că peste 50.000 de români mor anual din cauza bolilor (considerate) incurabile? Șiați că mai puțin de 5% dintre aceștia beneficiază de îngrijire paliativă?

Există suflete mari care se gândesc la cei care și-au pierdut speranța că s-ar putea vindeca și chiar speranța că ar exista ceva dincolo de materie. Unul dintre proiectele acestor oameni doresc să-l prezint astăzi. Este vorba despre proiectul HOSPICE fondat de dl. Graham Perolls (link1, link2), care a început în Anglia cu "Fundația Hospice Ellenor" (întreaga poveste aici-link). Ideea de bază a acestei fundații este de a oferi îngrijire paliativă gratuită pacienților cu boli incurabile în stadii avansate și în stadii terminale indiferent de vârstă sau de mediul social din care provin.

Proiectul a fost extins în România în 1992 în orașul Brașov, iar în 1997 în cadrul Fundaţiei Hospice Casa Speranţei (link) s-a înființat Centrul de Studii pentru Medicină Paliativă. De atunci, centrul a instruit peste 18.000 de persoane: medici, asistenţi medicali şi alţi profesionişti în acest domeniu nou pentru România. Organizaţia este unul dintre cele şapte modele de îngrijire paliativă recunoscute la nivel mondial şi este Centru de Excelenţă pentru Europa de Est şi Asia Centrală.

În septembrie anul acesta, cu ajutorul donațiilor multor oameni cu suflet extraordinar, s-a inaugurat un centru Hospice Casa Speranței și în București (link) care urmează să fie finalizat în timp tot cu ajutorul donațiilor. Scopul acestui articol este de a anunța că putem ajuta acest proiect din banii pe care antreprenorii oricum îi direcționează statului sub formă de impozit. De ce spun asta? Deoarece Codul Fiscal şi Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea permit companiilor comerciale plătitoare de impozit pe profit să direcţioneze până la 20% din suma datorată anual bugetului de stat către organizaţii non-guvernamentale.

În acest context, ar fi minunat să direcționăm cei 20% din impozit spre acest proiect care funcționează deja și aduce atâta bucurie pacienților cu boli în stadiul avansat sau terminal și familiilor acestora. Campania de strângere a celor 20% din impozit Dorință de Crăciun (link) are o pagină web dedicată: 20.hospice.ro, iar formularele și exemplul de calcul se găsesc la secțiunea "Direcționează" de pe pagina respectivă. Pe aceeași pagină se găsesc rezultatele anului 2013 și obiectivele îndeplinite până acum în 2014.

Vă invit să vizionați materialul video de mai jos (o emisiune din 2014 + una din 2013) în care reprezentatul media Hospice Casa Speranței - domnul Daniel A. Bujorean - ne spune povestea impresionantă a acestui proiect minunat și multe detalii emoționante din viața de zi cu zi a pacienților din cele două centre...


"Iubirea și compasiunea sunt necesități fără de care umanitatea nu va putea supraviețui". - Dalai Lama
Despre compasiune, o calitate umană cu care e important să ne reconectăm, ne vorbește cu căldură Krista Tippett - jurnalistă multipremiată (inclusiv de președintele SUA Barack Obama), autoare a două cărți declarate bestseller de către New York Times, vizionare plăcută prin ochii sufletului.. 


A întoarce Universului ceva din darurile pe care acesta ni le face zilnic cred că este un lucru firesc. Ar fi aproape imposibil să nu vedem că ele există, numai că, din cauza obișnuinței cu aceste daruri, considerăm că sunt doar niște lucruri care ni se cuvin. (link)
***
Astăzi recomand cu căldură următoarele materiale înrudite cu tema de mai sus:
- "Compasiunea - suprema înflorire a iubirii" - Osho - comandă online-aici,
- "Comunicarea medic-pacient. Știința întâlnește compasiunea" (3 CD-uri) - Cristian Carstoiu, Mihaela Stroe, Andy Szekely - comandă online-aici.
***
În cazul când ai pășit pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți spun bine ai venit! Ideea de bază a acestei pagini este Dezvoltarea Personală Integrală pe care am definit-o aici-link. Poți căuta mai ușor un subiect care să-ți placă folosind listele "Articole recomandate", "Resurse video" și cea a cuvintelor cheie (coloana din dreapta). Te poți conecta cu articolele blogului prin abonare în formularul din coloana din dreapta. Distribuind acest articol  (pe facebook sau pe mail) vei ajuta la o mai bună mediatizare a proiectului Hospice Casa Speranței și a campaniei de strângere de fonduri și astfel, mai multe persoane în nevoie vor beneficia de îngrijire paliativă
cu drag 💗*>:D< îmbrăţişare



miercuri, 10 decembrie 2014

Despre iubire și lumea de dincolo

Dincolo de cuvinte, dincolo de teorii, dincolo de toate poveștile care s-au scris sau s-au spus vreodată se află o altă lume. Dincolo de toate lumile imaginate vreodată este Esența din care toate s-au născut. Unii o numesc iubire, alții: conștiință, vacuitate, Dumnezeu, Sursă, dar ce este sigur (cel puțin pentru mine) este faptul că mintea noastră nu poate defini acea Esență sau Sursă primordială a tuturor lucrurilor. De aceea, cuvintele pentru a vorbi despre asta se găsesc greu.

Despre acest subiect am încercat să vorbesc aici-link. Iată că am găsit o secvență dintr-un satsang cu Mooji (biografie aici-link) în care acesta a găsit niște cuvinte potrivite pentru a vorbi despre acest subiect atât de... imaculat (unul dintre cuvintele sale). De văzut dincolo de cuvinte și de simțit cu inima...


Articole conectate prin fire vizibile sau mai subtile se găsesc aici-link, aici-link și aici-link. Două documentare "conectate" care merită vizionate se găsește aici-link și aici-link. Alte articole care conțin materiale cu Mooji se găsesc aici-link, aici-link și aici-link.

Cărțile pe care le recomand astăzi au bineînțeles legătură cu subiectul de mai sus și merită toată atenția (vă reamintesc că la fiecare comandă online pe link-urile de mai jos în aceste zile primiți CADOU un CD cu cele mai frumoase colinde românești iar transportul este gratuit oriunde în țară indiferent de valoarea comenzii):
"Doar rămâi tăcut" - H.W.L. Poonja (Papaji - maestrul lui Mooji) - comandă online aici-link;
"Dizolvarea egoului. Realizarea sinelui" - David R. Hawkins - comandă online aici-link;
"Evanghelia lui Ramana Maharshi" - Ramana Maharshi - comandă online aici-link - 15%reducere;
"Eliberarea de cunoscut" - Jiddu Krishnamurti - comandă online aici-link;
"Experiența conștientizării" - Ovidiu Brazdău - comandă online aici-link;
"Puneți gândirea sub semnul întrebării" - Byron Katie - comandă online aici-link;


În cazul în care abia ai ajuns în acest spațiu virtual, îți urez bine ai venit! Te așteaptă 460 de articole cu informații și materiale special alese și/sau formulate astfel încât să ne ajute pe calea devenirii spre noi înșine și spre o viață armonioasă. Le poți "răsfoi" mai ușor folosind listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie (coloana din dreapta). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗



miercuri, 8 octombrie 2014

5 lecții importante învățate dintr-o experiență de moarte clinică

Se spune că poți să trăiești cu adevărat abia după ce te-ai împăcat cu moartea. Și e adevărat. Experiențele extreme, mai ales acelea ce au loc la limita dintre viață și moarte își pun amprenta în mod profund asupra vieții noastre și ne dezbracă de multe lucruri neimportante care pareau importante până în acel moment.

Am vorbit mai demult despre exercițiile de imaginație extreme |aici-link| și despre cât utile sunt acestea, așa că astăzi mă voi rezuma la a da mai departe ce am "preparat" :)) Este vorba despre două materiale unite într-un singur video (pentru simplitatea vizionării), ambele - mai tulburătoare decât orice film, deoarece ele descriu o experiență reală de viață, mai exact o experiență dincolo de viață trăită de Anita Moorjani:

- în prima parte a video-ului este dicursul TED pe care aceasta l-a susținut în cadrul ediției TEDx Bay Area în noiembrie 2013, iar
- în a doua parte - interviul pe Anita care l-a acordat lui Lilou Mace în 2011 (pentru cazul în care nu l-ați vizionat încă).


Anita a descris experiența sa în cartea care a ajuns rapid bestseller - "Am murit și m-am descoperit pe mine însămi" - și este în prezent unul dintre cei mai căutați speakeri de inspiratie din lume, susținând conferințe în numeroase țări. Ea inspiră oamenii spre transformarea vieților lor, către un trai mai autentic, către descoperirea celei mai mari pasiuni, depășirea temerilor cele mai profunde, pentru o viață plină de bucurie și împlinire. În a doua parte a video-ului, Anita explică punctele sale de vedere privind iluzia timpului, non-dualitatea, realitățile paralele - totul în termeni simpli pe înțelesul tuturor.

O poveste adevărată care poate zdruncina radical convingerile personale despre noi înșine, despre priorități, despre sănătate, relații și viață în general. Sper să vă placă și să vă inspire, vizionare plăcută prin ochii sufletului..


Articole conectate se găsesc aici-link, aici-link, aici-link și aici-link. Un documentar important care merită să facă parte din colecția fiecărui om preocupat de cunoaștere se găsește aici-link. Bine de știut și de luat în "calcul" ceva-ul de aici-link.

Cartea în care Anita Moorjani descrie amănunțit experiența pe care a trăit-o și concluziile importante la care a ajuns a fost tradusă în 34 de limbi înclusiv în limba română și, deoarece reprezintă un minunat instrument de autocunoaștere și cunoaștere în general, o recomand cu căldură:
"Am murit și m-am descoperit pe mine însămi" - comandă online aici-link (transport gratuit);
De asemenea, recomand CD-ul Anitei:
"Meditație profundă pentru vindecare" - comandă online aici-link (transport gratuit).

Pentru cei interesați de studiul experiențelor dincolo de limitele corpului fizic iată recomand și cărțile cunoscutului Robert Monroe:
"Călătorii îndepărtate" - comandă online aici-link - transport gratuit;
"Călătoria supremă" - comandă online aici-link - transport gratuit.
***
Dacă ești pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Sper ca ceea ce vei găsi să fie util căutărilor tale și să-ți facă plăcere să revii din când în când.  Listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie (coloana din dreapta) te pot ajuta să găsești mai ușor un subiect anume. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗*>:D< îmbrăţişare